COMUNICAREA EFICIENTA
DINTRE CONDUCEREA CENTRALA SI FILIALE
– O NECESITATE –
General de brigada (r) Dan Radu Stefan
Secretar General al A.N.C.M.R.R.
Comunicarea are un rol foarte important in orice domeniu al activitatii umane. Ea poate fi combustia care asigura un anumit optim in viata grupurilor sociale. Fara comunicare nu pot fi facuti nici macar primii pasi in ceea ce priveste solidaritatea grupurilor umane si mai ales urmarirea de catre acestea a aceluiasi tel. In procesul comunicarii , un rol deosebit il capata gasirea celor mai potrivite mesaje pe care sa le transmitem si a unui limbaj adecvat , care sa-l faca inteles de catre „receptor”, asa cum este transmis.
In literatura de specialitate , se vorbeste, de obicei, de trei etape ale procesului de comunicare: cea „initiala” (de start) , care poate fi prestabilita sau ad-hoc , cea „propriu-zisa”, de transmitere intre emitator-receptor, expeditor-destinatar etc, si cea de „impact” ( de constientizare) , cu destinatarul (receptor).
Comunicarea este o categorie complexa , procesuala, o forma de interactiune ierarhica si reciproca , in raport cu informarea pe care aceasta o realizeaza. Un aspect important al diferentierii dintre comunicare si informare il reprezinta limbajul. Limbajul are , caproces de comunicare, mai multe functii – de cunoastere, dialog, avertizare , reprezentare, convingere, reglare comportamentala, evaluare, rezolvare conflictuala, cooperare etc. Functiile la care ne-am referit , in cazul informarii nu sunt toate necesare si nici nu sunt importante in profunzime, ci numai in perceptia de suprafata.
Cele de mai sus constituie doar cateva repere care trebuie avute in vedere, in comunicarea dintre Conducerea centrala a A.N.C.M.R.R. si Filiale si intre a cestea si Conducerea centrala a Asociatiei , precum si in comunicarea din cadrul fiecarui subsistem in parte.
O importanta deosebita au , in acest sens , Conferintele Nationale, ale asociatiei , Sedintele Consiliului Director, Sedintele Biroului Permanent Central, care, fiecare in parte, pregatesc combustia comunicarii, respectiv problematica ce, urmeaza sa faca obiectul acesteia. Un rol deosebit il au si Adunarile Generale ale Filialelor, Adunarile anuale ale subfilialelor, Sedintele Birourilor Permanente ale Filialelor , care, la randul lor, „produc informatia” ce va face obiectul comunicarii , atat pe verticala, cat si pe orizontala.
Foarte importanta este educatia de a comunica , acumularea de tact si metode in arta conversatiei (comunicarii). „Nu am cu cine vorbii”, „Eu vorbesc , eu aud”, „Una spun si alta fac”, nu sunt exemple ale incomunicabilitate, ci de „bruiaje” comunicationale. Castigarea bunavointei si starnirea interesului, reprezinta cheia care deschide accesul spre partenerul de dialog (de departe sau de aproape), spre receptivitatea sa , activ-reactiva si, nu in ultimul rand, afectiv constienta.
Este indeobste cunoscut , ca nu trebuie sa cadem prada suspiciunilor, zvonurilor, provocarilor din campul comunicational si mai ales unor influente divergente din acest camp.
O influenta deosebita o are managementul dialogului. Injuriile , strigatele, jignirile, arsenalul de impuditati s.a., pot deteriora imaginea interlocutorilor si, mai ales, comportamentul acestora. Nu trebuie substituit niciodataargumentul logic , dialogul, cu suburbanismul lingvistic, care distorsioneaza insasi esenta comunicarii si a informatiilor continute de aceasta.
In cei douazeci de ani de activitate, A.N.C.M.R.R. si-a creat un sistem de informare eficient , care concura in mod nemijlocit , la cunoasterea in permanenta a realitatii din cadrul tuturor subsistemelor Asociatiei. Consider ca Secretarului General al A.N.C.M.R.R. si Secretarului Executiv al acesteia, le revin sarcini sporite in domeniul comunicarii si informarii.
Putem spune ca s-au facut pasi importanti in ceea ce priveste comunicarea , in special in directia stapanirii mecanismului comunicarii si, mai ales, in utilizarea unui limbaj pe masura, la care se adauga argumentul cunoasterii, in amanunt, a tuturor problemelor din cadrul asociatiei si al colaborarii, pe aceasta linie , cu vicepresedintii si sefii de compartimente , unde se produce informatia , combustie a comunicarii.
Considerand filialele ca „organizatii” comunicationale” , care insumeaza grupuri interactionale , cunoasterea rezonantelor si reverberatiilor dialogului, fata in fata , sau prin intermediul mijloacelor tehnice , reclama o procupare pertinenta si constanta pentru un management conversational, care vizeaza, in primul rand fluxul comunicatiilor , evitarea colmatarii sau blocarii acestuia si mentinerea functionalitatii codurilor si a motivatiilor contextuale.
In ceea ce ne priveste , ne preocupam sa ridicam la un nivel corespunzator , solidaritatea, respectul, vointa de a fi de folos semenilor si, nu in ultimul rand, sa acordam comunicarii locul ce i se cuvine.
Articol publicat in revista ” Rezerva Ostirii Romane”.
ANCMRR-ILFOV 