Pelerinaj Bucovina

Impreuna cu o parte din membrii si membrii simpatizanti ai asociatiei ANCMRR Filiala ILFOV, in luna septembrie 2012, am executat una din activitatile cuprinse in Planul cu principalele activitati , efectind o EXCURSIE IN BUCOVINA ,de doua zile ,avind ca obiective MANASTIRILE RĂSCA,VORONEȚ,HUMOR,SUCEVIȚA SI PUTNA.

Incerc sa punctez doar citeva informații prezentate de ghizi si voi spune citeva aspecte care mi se par semnificative despre cele vazute si auzite de noi in Bucovina, nu in ultimul rind faptul ca am servit masa la HANUL ANCUTEI(construit in 1718 dupa inscrisul de pe placa amplasata la intrare).

Hanul Ancutei

      MANASTIREA RĂSCA este o mănăstire ortodoxă de călugări amplasată în satul Răsca (judetul Suceava), la o distanță de circa 15 kilometri de orașul Falticeni. Biserica mănăstirii este una dintre bisericile medievale din nordul Moldovei veche de jumatate de mileniu,pictate în exterior, fiind singura pictată în stil bizantin

Voievodul Bogdan I Intemeietorul, impreuna cu Maria, doamna sa, au zidit schitul Bogdanesti (cunoscut in epoca drept Bogoslavul), pentru a servi drept biserica domneasca.

Manastirea Rasca

Manastirea Rasca

In anul 1542, Petru Rares (fiul marelui voievod Stefan cel Mare si Sfint a fost cel care a stramutat vechiul asezamint, intemeind Manastirea Risca .Pictura interioară şi exterioară a manastirii Rasca a fost executată între 1551-1554. in vremea lui  Alexandru Lăpuşneanu .

În pridvorul bisericii se află, sub ocnița tabloului votiv, piatra de mormânt a episcopului Macarie.,precum și lespedea funerară a mamei lui Alexandru Lapusneanu . S-au pastrat de asemeni  icoane vechi şi lespezi funerare, sec. XV-XVI

Prin poziția ei retrasă, Mănăstirii Râșca i s-a dat și destinația de a fi închisoare pentru boierii răzvrătiți împotriva domnitorului Moldovei. Din ordinul domnitorului Sturdza (1834-1849), în anul 1844, a fost închis timp de șase luni (22 iulie – 9 decembrie 1844), într-o încăpere din turnul clopotniță de la Râșca marele istoric și om de stat Mihail Kogalniceanu (1817-1891), surghiunit pentru vederile sale politice inovatoare.

MANASTIREA VORONEȚ,”Capela sixtina din nordul Romaniei”,  este una dintre capodoperele de arta romaneasca autentica intrata in patrimoniul UNESCO alaturi de alte manastiri din nordul Moldovei, precum Sucevita, Moldovita, Humor si Arbore.

Mânăstirea Voroneț este situată în satul cu același nume, la 36 km de Suceava și la numai 4 km de centrul orașului Gura Humorului. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ștefan cel Mare si Sfint .  Biserica a fost ridicată în anul 1488 în numai patru luni și jumătate ceea ce constituie un record pentru acea vreme.

Legenda “originii” bisericii unește pe vecie două mari personalități în destinul nostru național: ctitorul mănăstirii Ștefan cel Mare și cuviosul părinte Daniil, primul stareț al mănăstirii, unul din cei mai mari sfinți pe care i-a odrăslit pământul Moldovei, sihastru și duhovnic vestit.

Manastirea VoronețBiserica  Sfantului Gheorghe se deschide cu o inscriptie comemorativa plasata chiar la intrarea in exonartex : ”Eu printul Stefan prin voia Domnului conducator al Moldovei fiu al printului Bogdan, a inceput a construi aceasta fundatie a Manastirii Voronet dedicata Sfantului si Adoratului si Marelui Martir si Victorios Gheorghe, anul 6996 (1488, luna lui mai ziua 26, in lunea de dupa Pogararea Sfintului Duh si terminata in acelasi an in luna lui septembrie pe 14).”

Albastrul de Voronet este considerat de specialisti ca unic in lume si cunoscut ca si „rosul lui  Rubens” sau „verdele lui Veronese”. Pe fondul albastru este reprezentat „Arborele lui Iesei” sau „Genealogia Mantuitorului nostru Iisus Hristos”, iar pe coloane sunt pictati filosofii greco-latini..Albastrul cerului de Voronet coborat si pe peretii exteriori ai manastirii continua sa-si pastreze cu sfintenie taina alcatuirii sale. De peste 500 de ani!.

Gasim si specialistii care spun ca acest albastru ar fi comun si altor manastiri din Moldova.  Albastrul viu, aplicat pe un fond de culoare neagra lucioasa (carbune de lemn), pentru contrast, uimeste si azi ochiul si sufletul privitorului prin prospetimea sa. Dincolo de ce-ti spune inima, cercetatorii au descoperit ca vopseaua, care straluceste intens pe peretii Voronetului de mai bine de 500 de ani, are la baza pulbere de azurit – un cristal de culoare albastru intens, originar din China, Maroc sau Namibia. Iata deci, se pare ca pictura manastirii la acea vreme trebuie sa fi costat o avere, avand in vedere suprafetele mari pictate cu albastru.
Pictura interioară a bisericii datează în cea mai mare parte din timpul lui Ștefan cel Mare si Sfănt, anul 1496 . Pictura exterioară a Voronețului, datând din timpul domniei lui Petru Rareș, este realizată la un înalt nivel artistic, fiind  cel mai reușit ansamblu al artei feudale moldovenești. .Datorita picturilot deosebite biserica Sfintul Gheorghe a manastirii Voronet ,este probabil ceea mai cunocuta biserica din Romania.     Frumusetea tacuta a frescelor create de ei atunci transcende timpul si ne imbogateste pe noi, romanii privitori cu sufletul ,azi .

În interiorul bisericii rețin atenția jilțurile și stranele din secolul al XVI-lea (printre altele un Jilț domnesc, o adevarată capodoperă a sculpturii în lemn).

Aici se afla mormântul mitropolitului Grigore Roșca, din pridvor si  mormântul lui Daniel Sihastru, in pronaos.

Inceputurile Manastirii Humor urca in veac pana in vremea domniei lui Alexandru cel Bun . In vremea domnitorului Petru Rares, Humorul este cuprins in campania de restaurari initiata de acesta, Din pisania sapata in piatra, asezata la intrare pe peretele exterior al sfantului locas, aflam ca biserica a fost zidita in anul 1530.

Biserica manastirii Humor se numara, alaturi de bisericile de la Voronet, Moldovita, Sucevita si Arbore, printre cele cinci ctitorii impodobite atat la interior, cat si la exterior cu fresce bizantine, care le fac unice in lumea ortodoxa . În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a inclus Biserica „Adormirea Maicii Domnului” și „Sf. Gheorghe” a Mănăstirii Humor pe lista patrimoniului cultural mondial, în Grupul Biserici pictate.

Turnul de aparare a fost inaltat de Vasile Lupu (1641).

MANASTIREA SUCEVIȚA este situata in satul cu acelasi nume, pe valea paraului Sucevita, la o distanta de 18 km de orasul Radauti si la 55 de km de Campulung Moldovenesc.

Manastirea Sucevita

Manastirea Sucevita

Manastirea Sucevița a fost zidita in ultimele decenii ale secolului al XVI-lea, pictata atăt  in interior si exterior. Pictura, realizata in fresca se pastreaza in forma originala. Aceasta are o valoare artistica, culturala, istorica si duhovniceasca incontestabile in intreaga lume.

Manastirea SucevitaIn camera mormintelor isi dorm somnul de veci fratii voievozi Ieremia si Simion Movila ale caror lespezi funerare din marmura de Ruschița sunt, in traditia inaugurata de Stefan cel Mare, valoroase obiecte de arta medievala romaneasca . Manastirea Sucevita, ultima biserica moldava zugravita in exterior, este un „testament al artei vechi moldovenesti”. Traditia si inovatia se impletesc original si pitoresc intr-o desfasurare multicroma dominata de un verde crud, plin de viata.

Construita in stilul arhitecturii moldovenesti – imbinare de elemente de arta bizantina si gotica, la care se adauga elemente de arhitectura ale vechilor biserici de lemn din Moldova – Manastirea Sucevita, de mari proportii, pastreaza planul trilobat si stilul statornicit in epoca lui Stefan cel Mare, cu pridvorul inchis.

 MANASTIREA PUTNA este asezata la 72 de kilometri de Cetatea de Scaun a Sucevei, este prima si cea mai importanta ctitorie a Binecredinciosului voievod Stefan cel Mare si Sfănt, si strajuieste, de peste cinci veacuri, tinutul legendar al Bucovinei.

Printre odoarele de mare pret se numara icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului adusa din Constantinopol in 1472 de catre Doamna Maria de Mangop, sotia Sfantului Voievod Stefan si craniul Sfantului Ierarh Ghenadie, mare facator de minuni, ferecat in argint aurit si daruit manastirii de ctitorul ei in anul 1488.

Manastirea Putna

Manastirea Putna

Muzeul Manastirii Putna este poate cel mai bogat si valoros din tara, pastrand multe obiecte de la Stefan cel Mare, manastirea fiind renumita prin tezaurul sau de broderii, tesaturi, manuscrise, argintarie, obiecte de cult. Tot aici se pastreaza o parte din tezaurul artistic si istoric al manastirii, constand in manuscrise (Tetraevanghele, Psaltiri, carti de invatatura, Leastvite, Psaltichii) si broderii realizate in atelierele manastirii (epitafuri, acoperaminte pentru sfintele vase, pocrovete, dvere, valuri de tampla, acoperaminte de morminte, vesminte preotesti), carti de cult si de invatatura, odoare bisericesti (sfinte vase, cruci ferecate, icoane, cadelnite, candele), obiecte din ceramica, etc.

Cronicarul Ion Neculce scria despre Putna  „tot cu aur poleita zugraveala, mai mult aur decat zugraveala si pre dinauntru si pre denafara”.

Manastirea Putna –adevarata istorie a Moldovei a fost conceputa dintru inceput ca necropola domneasca,astfel biserica Manastirii Putna adaposteste paisprezece morminte din care cinci sunt voievodale, apartinand familiei Musatinilor. Lucrat din porunca sa, cu doisprezece ani inainte de stramutarea la vesnicele locasuri, mormantul voievodului Stefan se afla in partea de sud a gropnitei..Alaturi este mormantul Doamnei Maria Voichita (†1511). Pe latura de nord se afla alte trei morminte: cel al Doamnei Maria de Mangop (†1477) si ale fiilor Bogdan (†1479) si Petru (†1480Pronaosul adaposteste mormintele Domnitorului Bogdan al III-lea (†1517) – fiul lui Stefan, al Mariei (†1518) – fiica, al Domnitorului Stefănița (†1527) – nepotul lui Stefan si cel al Doamnei Maria (†1529) – sotia lui Petru Rareș.

Pentru români, Manastirea Putna nu reprezinta numai rugaciune, arta sau cultura, ci si o pagina din istoria vie a neamului. Nume ca Ioan Slavici, Mihai Eminescu, Ciprian Porumbescu, A. D. Xenopol, Mihail Kogalniceanu trezesc si astazi amintirea marii serbari de la Putna (14-16 august 1871) ocazionata de implinirea a 400 de ani de la sfintirea bisericii manastirii. Atunci Mihai Eminescu a rostit cuvintele: „Sa facem din Putna Ierusalim al neamului romanesc si din mormantul lui Stefan altar al constiintei nationale”si acum lumina sfinta de la Sfăntul Mormint de la Ierusalim vine la Puntna si apoi de acolo noua tuturor românilor.

Lt.col.(r)Romeo Marcon